Inainte de toate, nu uita sa fii un om simplu!

http://raduherjeu.ro/asta-da-vedeta-jos-palaria-2/

Optimismul, chiar si in momentele grele

Iubirea fara limite

"Eu nu ma indragostesc doar ca sa spun c-am iubit. Atunci cand iubesc, daruiesc mai mult decat pot sa cer. Iar imaginea unei relatii complete, este cea in care iubirea este atat de puternica incat dispare orice granita de varsta, experienta, educatie, orgolii…"

Nu trebuie sa asteptam dragostea, ci sa o cladim din calitatile pe care le avem!

Apreciaza-i pe cei din jurul tau!

Cand femeia nu face nimic.

Într-o zi soţul vine de la serviciu şi nu poate băga maşina în garaj deoarece pe aleea spre garaj erau trântite bicicletele copiilor. Dă să bage bicicletele în garaj şi găseşte jeep-ul soţiei deschis şi câinele plin de noroi întins pe bancheta din spate. Nedumerit, intră în curtea interioară unde vede copiii într-o baltă de noroi, piscina şi ea murdară, copiii se stropeau cu furtunul. Îngrijorat, intră în bucătărie nu fără a observa că geamul de la uşă era plin cu pălmuţe de ciocolată, clanţa îmbrăcată în felii de şuncă şi gaura cheii înfundată cu un cârnat. În bucătărie curgea apa, frigiderul era deschis şi conţinutul lui vărsat pe podea, farfurii şi pahare murdare peste tot. Pe masă o baltă de suc , muştele roiau pe masă. Pe jos nu se putea călca altfel, decât pe mâncarea căţelului sau în conţinutul borcanelor de murături.
Panicat şi alb la faţă, începe să îşi caute soţia prin toată casa. Era un vacarm de nedescris – televizorul şi computerul erau date la maximum. Intră în baie unde prosoapele pluteau pe podea într-o baltă de apă şi sulurile de hârtie igienică erau derulate prin cuier, prin cadă şi pe mânerul de la uşă.
În sfârşit îşi găseşte soţia în ultimul dormitor relaxată cu o mască pe faţă, bigudiuri în păr. Citea o revistă şi asculta muzică cu căştile pe urechi. Cu un ultim efort, o întreabă ce s-a întâmplat. Ea îi răspunde:
– Îţi aduci aminte când te întorceai acasă şi mă întrebai ce am făcut toată ziua? Ei bine… azi n-am făcut nimic!

Uneori trebuie să înveţi să mori cât încă trăieşti, pentru a iti putea salva viata

Un negustor din India s-a îndreptat către Africa ca să achiziţioneze nişte produse locale. În timp ce se afla în junglă a văzut mii de păsări vorbitoare, multicolore, de-a dreptul minunate. S-a hotărât să captureze o astfel de pasăre vorbitoare şi să o ia cu el înapoi, precum animal de companie. Acasă, şi-a tinut pasărea într-o cuşcă poleită cu aur, a hrănit-o cu cele mai bune seminţe, cu miere şi nectar de flori, a cântat muzică pentru aceasta, a tratat-o cum a ştiut mai bine.

Când a venit timpul pentru călător să se întoarcă în Africa, doi ani mai târziu, şi-a întrebat pasărea daca este vreun mesaj pe care vrea să îl transmită catre păsările din junglă. Aceasta i-a spus stăpânului să le povestească despre cât de fericită trăieşte în colivie şi despre cum se bucură de fiecare zi.

Ajuns în Africa, drumeţul s-a îndreptat direct către junglă şi, a trasmis mesajul celorlaltor păsări. Îndată ce a terminat de povestit, un papagal cu lacrimi în ochi a căzut la pământ, mort. Negustorul a fost alarmat şi s-a gândit ca papagalul s-a prăpădit de tristeţe şi de dorul prietenului din colivie.

Întors în India, călătorul i-a relatat întâmplarea păsării sale. Însă, îndată ce a terminat povestirea, ochii acesteia s-au umplut de lacrimi şi s-a prăbuşit moartă în colivia sa. Călătorul era uluit, dar si-a închipuit că tristeţea şi dorul pentru semenii din Africa ai păsării sale au răpus-o. Acesta a deschis colivia şi a aruncat pasărea fără suflare pe geam. Imediat, animalul a prins viaţă şi a început să dea din aripi catre ramura unui copac de vis-a-vis.

Negustorul i-a zis: -Deci nu ai murit! De ce ai făcut asta? M-ai păcălit! atunci pasărea a răspuns: -Pentru că prietenul meu din Africa mi-a trimis un mesaj foarte important! -Care era mesajul? întrebă curios -Mi-a transmis că dacă vrei să evadezi din colivia ta, trebuie să înveţi să mori cât încă trăieşti.

Daruieste!

The Cookie Thief –  “A Matter of Perspective”

A woman was waiting at an airport one night, with several long hours before her flight. She hunted for a book in the airport shops, bought a bag of cookies and found a place to drop.

She was engrossed in her book but happened to see, that the man sitting beside her, as bold as could be…grabbed a cookie or two from the bag in between, which she tried to ignore to avoid a scene.

So she munched the cookies and watched the clock, as the gutsy cookie thief diminished her stock. She was getting more irritated as the minutes ticked by, thinking, “If I wasn’t so nice, I would blacken his eye.”

With each cookie she took, he took one too, when only one was left, she wondered what he would do. With a smile on his face, and a nervous laugh, he took the last cookie and broke it in half.

He offered her half, as he ate the other, she snatched it from him and thought… oooh, brother. This guy has some nerve and he’s also rude, why he didn’t even show any gratitude!

She had never known when she had been so galled, and sighed with relief when her flight was called. She gathered her belongings and headed to the gate, refusing to look back at the thieving ingrate.

She boarded the plane, and sank in her seat, then she sought her book, which was almost complete. As she reached in her baggage, she gasped with surprise, there was her bag of cookies, in front of her eyes.

If mine are here, she moaned in despair, the others were his, and he tried to share. Too late to apologize, she realized with grief, that she was the rude one, the ingrate, the thief.

By Valerie Cox